Paraclisul Învierii Domnului

Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață
dăruindu-le! (de 3 ori)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule! (de 3 ori)

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).

Troparele

Piatra fiind pecetluita si ostasii strajuind preacurat trupul Tau, inviat-ai a treia zi, Mantuitorule, daruind lumii viata. Pentru aceasta Puterile cerurilor strigau Tie, Datatorule de viata: Slava Invierii Tale, Hristoase, slava împaratiei Tale; slava iconomiei Tale, Unule lubitorule de oameni.

Gavriil zicand tie, Fecioara: Bucura-te! împreuna cu glasul S-a întrupat Stapanul tuturor, intru tine, chivotul cel sfant, precum a zis dreptul David. Aratatu-te-ai mai cuprinzatoare decat cerurile, ceea ce L-ai purtat pe Facatorul Tau. Slava Celui ce S-a salasluit intru tine! Slava Celui ce a iesit din tine! Slava Celui ce ne-a slobozit pe noi prin nasterea ta!

Doamne miluiește! (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi, după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile-de-tot; atunci vor pune pe altarul tău viţei.

Cântarea 1

Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare, Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-I cântăm cântare de biruință.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Moarte ai răbdat pentru mine și sufletul Ți-ai dat morții, Cel ce, cu suflare dumnezeiască, suflet înlăuntru mi-ai pus şi dezlegându-mă din legăturile cele veșnice și împreună (cu Tine) înviindu-mă, cu nestricăciune m-ai slăvit.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, iar în rai cu tâlharul, și pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl și cu Duhul, toate umplându- le, Cel ce ești necuprins.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Hristos, vistierul vieții, ca un muritor, moarte de voie a gustat; iar ca Unul care este din fire nemuritor, pe cei morți i-a înviat, că S-a preaslăvit.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Cum nu ne vom mira de Dumnezeirea lui Hristos cea atotputernică, care din patimile Lui izvorăște tuturor credincioșilor nepătimire și nestricăciune, și din coasta cea sfântă țâșnește izvor de nemurire, iar din mormânt – viață veșnică.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Ce cântare vrednică îți va aduce Ție neputința noastră? Decât numai pe cea de bucurie, precum ne-a învățat pe noi în chip tainic Gavriil: Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, Maică nenuntită.

Cântarea a 3-a

Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni ci din Izvorul nestricăciunii care a izvorât din mormântul lui Hristos, întru Care ne întărim!

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Văzutu-Te-ai în mormânt, Iubitorule de oameni, de voie mort, făcătorule de viață, și porțile iadului le-ai deschis sufletelor celor din veac; că între sfinți nu este nimeni ca Tine sfânt, Iubitorule de oameni.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

În mormânt fiind până a treia zi, prin scularea cea făcătoare de viață, ai înviat pe cei omorâți mai înainte; care, de osândă fiind dezlegați, cu bucurie se veseleau strigând: Iată, izbăvirea, venit-ai, Doamne.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Slavă sculării Tale, Mântuitorul nostru, că pe noi din iad și din stricăciunea morții ne-ai mântuit, ca un atotputernic; și, cântând, strigăm: Nu este sfânt afară de Tine, Doamne, Iubitorule de oameni!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Cel ce ai înviat a treia zi din mormânt, și viața lumii ai răsărit, ca un dătător de viață și Dumnezeu, întărește mintea mea întru voia Ta, Unule Iubitorule de oameni.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Mai presus decât toată zidirea cea văzută și cea nevăzută te-ai arătat, Curată pururea Fecioară: că ai născut pe Ziditorul, precum bine a voit a Se întrupa în pântecele tău; Aceluia cu îndrăzneală roagă-te să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea a 4-a

La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a Înviat Hristos, ca Cel Atotputernic!

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

În trup muritor, cu moartea Te-ai amestecat, Cel ce ești Viața, pentru ticăloșia celor lipsiți și pentru suspinul săracilor Tăi; și nimicind pe cel nimicitor, Preaslăvite, pe toți împreună i-ai înviat, unule Iubitorule de oameni.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Gustând moartea din trupul Tău cel fără de păcat și de viață făcător, moartea s-a omorât, precum i se cădea, Stăpâne; iar noi strigăm Ție: Slavă puterii Tale, Doamne!

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Sufletul Tău cel îndumnezeit, Mântuitorule, vistieriile iadului prădându- le, sufletele cele din veac împreună le-a înviat, iar trupul cel purtător de viață a izvorât tuturor nestricăciune.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Cine nu se minunează acum, Stăpâne, văzând moartea nimicită prin patimă, prin Cruce stricăciunea fugărită și prin moarte iadul de bogăție golit? Aceasta este lucrarea minunată a puterii Tale celei dumnezeiești, Cel ce Te-ai răstignit, Iubitorule de oameni.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Pe tine, ceea ce ești Pururea-Fecioară și cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, toți te mărim, Preacurată, pe tine care mai înainte, lui Moise, văzătorul de Dumnezeu, te-a închipuit rugul cel ce s-a împreunat cu focul, fără să fie ars.

Cântarea a 5-a

Să mânecăm cu mânecare adâncă, și în loc de mir cântare să aducem Stăpânului. Și să vedem pe Hristos, Soarele Dreptății, tuturor viață răsărind!

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Tu ai ridicat, Hristoase, vina greșelilor mele, Tu ai dezlegat durerile morții, Îndurate, cu învierea Ta cea dumnezeiască.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Făcutu-mi-au acum loc heruvimii și sabia cea de foc, Stăpâne, dă înapoi, văzându-Te pe Tine, Cuvântule a lui Dumnezeu, adevăratul Dumnezeu, făcând cale tâlharului în rai.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

De acum nu mă voi mai teme de întoarcerea în pământ, Stăpâne Hristoase, că Tu, prin învierea Ta, pentru bunătatea Ta cea multă, pe mine, cel părăsit, m-ai ridicat de la pământ la înălțimea nestricăciunii.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Cârmuiește acum, Dumnezeul nostru, viața nostră, a celor ce lăudăm scularea Ta, și dăruiește-ne nouă pacea Ta, Iubitorule de oameni.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Pe tine, cea cu adevărat întru totul bună, fără prihană şi cu fecioria pecetluită întru curăție, te-a iubit Dumnezeu, Cel ce S-a sălășluit întru tine, ca un singur îndurat.

Cântarea a 6-a

Coborâtu-te-ai întru cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice care țineau pe cei legați, Hristoase. Iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Înviat-ai strălucind frumos din mormânt, Hristoase, și pe toți vrăjmașii i-ai risipit cu dumnezeiască puterea Ta, și pe toate de veselie le-ai umplut, ca un Dumnezeu.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Cuprins ai fost, dar n-ai fost ținut în mormânt, Mântuitorule; că, deși ai gustat moarte de voie, Cuvântule, dar ai înviat ca un Dumnezeu nemuritor, împreună sculând pe cei legați din iad, și bucurie dând în schimb femeilor, în locul întristării celei de demult.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Prădat-ai moartea și porțile iadului le-ai sfărâmat; iar Adam cel legat fiind dezlegat, a strigat Ție: Dreapta Ta, Doamne, m-a mântuit.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Înviind din morți, Mântuitorule, cu putere, împreună ai ridicat neamul omenesc, viață și nestricăciune dăriundu-ne, ca un iubitor de oameni.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Ceea ce pe Hristos, Mărgăritarul fulgerului dumnezeiesc, L-ai născut, negura patimilor și tulburarea greșelilor mele risipește-le, Curată, cu lumina strălucirii tale.

Condacul
Înviat-ai astăzi din mormânt, Îndurate, și pe noi ne-ai scos din porțile morții. Astăzi Adam dănțuiește și Eva se bucură, iar prorocii dimpreună cu patriarhii laudă neîncetat puterea cea dumnezeiască a stăpânirii.

Icosul
Cerul și pământul astăzi să dănțuiască și pe Hristos-Dumnezeu cu un gând să-L laude, că pe cei legați din morminte i-a sculat. Împreună se bucură toată făptura, aducând cântări vrednice Ziditorului a toate și Mântuitorului nostru; că astăzi pe cei muritori din iad scoțându-i, ca un Dătător de viață, la ceruri împreună i-a înălțat, și a spulberat trufia vrăjmașului, și porțile iadului le-a zdrobit, cu puterea cea dumnezeiască a stăpânirii Sale.

Prochimen
Domnul S-a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins.

Stih
Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile!

Stihiri

Cu arhanghelii să lăudăm învierea lui Hristos, că Acesta este Răscumpărătorul și Mântuitorul sufletelor noastre; și întru slavă înfricoșătoare și întru putere tare, iarăși va să vină să judece lumea, pe care a zidit-o.

Pe Tine, Cel ce ai fost răstignit și îngropat, îngerul Te-a propovăduit ca pe un Stăpân și a zis femeilor: Veniți de vedeți unde a zăcut Domnul, că a înviat, precum a zis, ca un Atotputernic. Pentru aceasta, ne închinăm Ție, Cel singur fără de moarte: Dătătorule de viață, Hristoase, mântuiește-ne pe noi.

Cu Crucea Ta ai șters blestemul lemnului, cu îngroparea Ta ai omorât stăpânia morții și cu învierea Ta ai luminat neamul omenesc. Pentru aceasta, strigăm Ție: Făcătorule de bine, Hristoase, Dumnezeul nostru slavă Ție!

Cântarea a 7-a

Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-se om, pătimește ca un muritor, și prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel ce Unul este binecuvântat, Dumnezeul părinților noștri și preaslăvit.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Pe Cel tare cu Dumnezeirea primindu-L iadul cel ticălos, pe Dătătorul de nestricăciune, a dat afară din sine sufletele drepților, care strigau: Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Ca un purtător de viață, mai înfrumusețat decât Raiul, cu adevărat, și mai luminat decât orice cămară împărătească s-a arătat mormântul Tău, Hristoase, izvorul învierii noastre.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Cu puterea Ta înalță semnul nostru, al celor ce slujim Ție, Cel ce ai înviat din morți și ai deșertat iadul de mulțimea oamenilor de dinainte, Stăpâne; Doamne al părinților și Dumnezeule, binecuvântat ești!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Pe Tine, Hristoase, Cel ce ai înviat din mormânt, toată zidirea Te laudă; că Tu celor din iad viață le-ai înflorit, morților înviere, celor dintru întuneric lumină, Cel ce ești preaslăvit.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Pe Luminătorul cel mai înainte de soare l-ai răsărit lumii, Născătoare de Dumnezeu,pe Hristos Cel ce ne-a scos din întuneric, și luminează cu cunoștința de Dumnezeu pe toți cei ce strigă: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Cântarea a 8-a

Această aleasă și sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă și doamnă, al praznicelor praznic și sărbătoare este a sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Pogorându-Te întru cele mai de jos, Cuvântule al lui Dumnezeu, ca să izbăvești din stricăciune pe cel ce l-ai zidit cu dumnezeiască puterea Ta, Hristoase al meu, și nestricăcios făcându-l, părtaș al slavei Tale celei veșnice l-ai pus, pe cel ce strigă: Să laude toată făptura și să preaînalțe pe Hristos în veci.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Alb ca zăpada s-a arătat femeilor îngerul, strălucind cu lumina cea neapropiată a învierii, care striga: Ce căutați pe Cel viu în mormânt, ca pe un mort? Cu adevărat S-a sculat Hristos, Căruia strigăm: Toate lucrurile binecuvântați pe Domnul.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Cel ce Te-ai pogorât la mine până la iad și tuturor cale ai făcut către înviere, iarăși Te-ai suit, ridicându-mă pe umerii Tăi, și la Tatăl m-ai adus. Pentru aceasta strig Ție: Pe Domnul lucrurile lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

O, nespusă iubirea Ta de oameni și negrăitele bunătăți, Hristoase. Că, pe mine văzându-mă pierind în temnița iadului, patimile răbdând, m-ai mântuit. Pentru aceasta, Te binecuvântăm pe Tine, Stăpânul tuturor, și Te preaînălțăm întru toți vecii.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Fiică a lui Adam celcăzut te-ai arătat, Fecioară, dar Maică a lui Dumnezeu Cel ce a înnoit firea mea; pe Care Îl lăudăm toate lucrurile ca pe Domnul și-L preaînălțăm întru toți vecii.

Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L întru toți vecii!
Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii!

Cântarea a 9-a

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Omorâtu-s-a moartea noastră înfricoşătoare, că Tu, Hristoase, arătându- Te, ai dăruit celor din iad învierea din morți. Pentru aceasta, pe Tine, Cel ce ești viață și înviere și lumina cea ipostatnică, lăudându-Te, Te slăvim.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Din stricăciunea morții ai mântuit pe strămoși, Hristoase, fiind pus mort în mormânt, și viață ai înflorit, pe cei morți înviind, îndrumând firea omenească la lumină și întru dumnezeiească nestricăciune îmbrăcând-o. Pentru aceasta, pe Tine, Izvorul luminii celei de-a pururea vii, Te slăvim.

Slavă, Doamne, Sfintei Învierii Tale!

Mântuitu-m-ai pe mine sculându-Te din mormânt, Hristoase, m-ai înălțat, la Tatăl, Părintele Tău, m-ai adus și de-a dreapta Lui împreună m-ai așezat, pentru milostivirea milei Tale, Doamne.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

Să se bucure făptura și ca un crin să înflorească, pentru că Hristos S-a sculat din morți, ca un Dumnezeu. Unde-ți este acum moarte, boldul tău? Unde-ți este, iadule, biruința ta? Doborâtu-te-a la pământ Cel ce a înălțat fruntea noastră, ca un îndurat.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Frumos a odrăslit rodul tău, Născătoare de Dumnezeu, pricinuitor nu de stricăciune celor ce se împărtășesc, ci de viață, celor ce te măresc pe tine cu credință.

Stihiri

Cu patima Ta, Hristoase, din patimi ne-am liberat, şi cu învierea Ta, din stricăciune ne-am izbăvit; Doamne , slavă Ție.

Domnul S-a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins.

Să se bucure făptura, cerurile să se veselească, neamurile de bucurie să bată din palme. Că Hristos, Mântuitorul nostru, pe Cruce a pironit păcatele noastre; și, moartea omorând, viață nouă ne-a dăruit, pe Adam cel căzut cu tot neamul ridicându-l, ca un iubitor de oameni.

Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti.

Împărat fiind al cerului și al pământului, Cel ce ești necuprins, de bună voie Te-ai răstignit, pentru iubirea de oameni; pe Tine iadul întâmpinându- Te jos s-a amărât, iar sufletele drepților primindu-Te s-au bucurat, şi Adam văzându-Te pe Tine, Ziditorul, în cele dedesubt a înviat. O, minune! Cum a gustat moarte Viața tuturor? Deci, precum a voit, a luminat lumea care strigă şi grăiește: Cel ce ai înviat din morți, Doamne, slavă Ție.

Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile.

Femeile mironosiţe miruri aducând, cu sârguință şi cu tânguire la groapa Ta au ajuns; și, negăsind preacurat trupul Tău, dar aflând de la înger minunea cea nouă și preaslăvită, apostolilor au zis: Înviat-a Domnul, dând lumii mare milă.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!

Iată s-a plinit prorocia lui Isaia, căci fecioară fiind ai născut, iar după naștere, ca şi mai înainte de naștere ai rămas; căci Dumnezeu era Cel ce S-a născut, pentru acesta și firile le-a înnoit. Ci, o, Maică a lui Dumnezeu, rugăciunile robilor tăi ce se aduc ție nu le trece cu vederea, ci, ca ceea ce ai purtat în brațele tale pe Cel milostiv, spre robii tăi milostivește-te și mijloceşte să mântuiască sufletele noastre.

Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le! (de 3 ori)

Pentru rugăciunile sfinților părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin!